Autor: Mihail Pricop 

Abstract:

Absența unui efort unic și coordonat de adaptare a promovării vechiului principiu filosofic la nevoia actuală a oamenilor m-a inspirat să vin cu o posibilă soluție viabilă pe care o prezint pentru analiza dumneavoastră ulterioară. Propun două idei principale ca obiective ale lucrării pe care, mai târziu, cititorul le poate contempla și decide singur care este cea mai bună abordare pentru a maximiza utilizarea serviciilor filosofice și a consultanței filosofice pentru publicul larg. Prima idee este de a prezenta impactul abordărilor mixte între gândirea critică și coaching-ul de grup sau facilitarea grupului, iar a doua idee este de a viza companiile ca fiind clienți prioritari și furnizorii lor fiind clienți secundari. Voi prezenta trei conflicte, cinci perspective și două instrumente care pot fi amplificate de elementele de gândire critică în vederea atingerii obiectivelor de mai sus.

Care este utilitatea abilităților filosofice în alte domenii și cum ar trebui să promovăm practica filosofică pentru ca filosofia să se poată întoarce la oamenii din agoră sunt alte două întrebări la care îmi propun să găsim răspunsul împreuna. Sugestia mea este să ne concentrăm pe o piață mai sigură – companiile profitabile din jurul nostru care ar putea oferi o mare sursă constantă de venit – și să ne uităm la ceilalți furnizori de servicii, similare cu ceea ce oferim noi cum ar fi terapia, coaching-ul și training-ul ca la parteneri și nu ca la niște competitori. Acești furnizori ar putea și ar trebui să devină, de asemenea, clienții noștri plătitori și ar trebui să conlucrăm și să nu concurăm doar pentru unii clienți individuali rămași de la aceștia din urmă. Aplicațiile practice din utilizarea abilităților filosofice în alte domenii sunt: ​​controlul emoțiilor folosind elemente de gândire critică, facilitarea sau gestionarea de grupuri folosind principiile de consiliere filosofică, creșterea abilităților de comunicare, creșterea metodelor de coaching și facilitarea de întâlniri mai bune folosind, pentru acestea trei din urmă, elemente de gândire critică. Nu contează care dintre toate aceste tipuri de intervenții a fost prima abordare – practica filosofică, gândirea critică, coachingul, mentoratul, terapia sau orice altceva. Știm cu toții că filosofia a fost rădăcina tuturor ramurilor științifice care există în zilele noastre. Ceea ce contează cu adevărat este dacă toate aceste abordări se pot ajuta reciproc să crească și să schimbe viețile oamenilor și modul în care se gândesc la ei înșiși și la lume.

Cuvinte cheie/ Key-words:

practică filosofică, gândire critică, facilitare de grup, coaching, coaching de grup, philosophical practice, critical thinking, facilitation, group facilitation, coaching, group coaching.

Introducere

Există o mulțime de opinii diferite despre poziția abordării filosofice în lumea modernă și VUCA (Volatility Uncertainty Complexity and Ambiguity), marele său potențial de a ajuta și cum să o reînvie și să o adapteze la noile cerințe ale publicului. Oamenii nu se mai adună în piața orașului pentru a filosofa – internetul cu rețelele sale sociale online este noua „agora”. Unii dintre ei se întâlnesc în baruri, în cafenele, dar avem această parte acoperită de inițiativele în creștere cafe-philo, care de obicei sunt gratuite. Majoritatea potențialilor clienți plătitori au întâlniri regulate în companiile în care lucrează și acesta este un sector care merită efortul nostru de a investi timp pentru a educa, acesta din urmă ar putea deveni cel mai mare sponsor pentru abilitățile și cunoștințele noastre. 

Prima separare este între filosofia academică și toate noile ramuri ale filosofiei practice sau consilierii filosofice. Pentru că aș putea fi părtinitor, aparținând categoriei a doua, propun ca acest subiect să fie dezvoltat de cineva cu mai multe cunoștințe, pe care nu le dețin, din cele două domenii similare, dar diferite. 

A doua separare, de dialogurile lui Platon, este între cei care credeau că ar trebui plătiți și cei care credeau că practica filosofică ar trebui să fie gratuită. Nu voi intra mai mult nici în acest subiect și sugerez ca și el să fie studiat și discutat într-un alt articol. 

A treia separare este încă activă, într-o anumită măsură, între noua practică filosofică și alte tipuri de intervenții pe care oamenii le folosesc atunci când au nevoie de ajutor, cum ar fi religia, psihoterapia, psihanaliza, coaching-ul, training-ul și mentoratul. Din păcate, religia este, în prezent, aproape ieșită din scenă, dar acest lucru ridică o nevoie mai mare de o intervenție bazată pe filosofie pentru a umple acest gol. Există multiple perspective asupra acestor probleme și fiecare își susține propria opinie folosind argumente variate. Am avut plăcerea de a întâlni personal și de a învăța de la majoritatea reprezentanților internaționali contemporani ai acestor noi valuri de filosofi care încurajează practica filosofică sau consilierea și consultanța filosofică.

Prima perspectivă aparține Suporterilor Terapiei Tradiționale și Psihiatriei și nu are mulți susținători în comunitatea filosofică. 

A doua perspectivă este compusă din Avocații Abordărilor Alternative (inclusiv Consilierea Filosofică), dar ei susțin în principal abordările filosofiei direct legate de psihoterapie, cum ar fi logoterapia lui Viktor Frankl și Terapia Bazată pe Logică a lui Elliot D. Cohen. 

În a treia perspectivă sunt Criticii Abordărilor Tradiționale care se opun vehement utilizării excesive a intervențiilor bazate pe medicamente din cadrul psihanalizei și argumentează că modelele de terapie tradițională uneori patologizează variațiile normale ale comportamentului uman. Accentul este pus pe metode alternative, cum ar fi consilierea filosofică sau alte abordări holistice și aduc critici psihiatriei, exprimând îngrijorări cu privire la dependența excesivă de medicamente și efectele secundare potențiale. 

A patra perspectivă este cea a Perspectivei Culturale și Filosofice în care principalii piloni sunt credințele filosofice, cum ar fi existențialismul sau stoicismul, care sunt capabile să modeleze abordarea unei persoane în fața provocărilor și a bunăstării emoționale. Această perspectivă este susținută de majoritatea filosofilor clasici de școală veche. 

A cincea perspectivă include Preferințele Individuale bazate pe personalitatea, valorile și experiențele anterioare ale oamenilor. Unii dintre ei pot prefera o abordare terapeutică mai structurată, în timp ce alții pot rezona cu metode mai puțin convenționale. Opiniile despre terapie și psihiatrie pot varia în funcție de credințele filosofice, culturale și personale. Este important să recunoaștem că sănătatea mentală este complexă și ceea ce funcționează pentru o persoană poate să nu funcționeze pentru alta. Diversitatea de opinii reflectă dialogul continuu despre cele mai eficiente și semnificative modalități de a sprijini bunăstarea mentală. În general, indivizii ar trebui să aleagă abordări bazate pe credințele personale, experiențele și natura specifică a preocupărilor lor.

Metoda

Metoda pe care am folosit-o este un atelier practic pentru a demonstra utilitatea îmbunătățirii unei metode de coaching de grup (Points of You™), un instrument de spargere a gheții (The Question Card Game) pentru a spori conectivitatea membrilor în cadrul întâlnirilor de echipă și rezultatele unui raport și unui sondaj pentru a arăta direcțiile potențial optime. Toate cele de mai sus sunt reunite pentru a avea argumentele necesare pentru a atinge cele două obiective și pentru a prezenta impactul abordărilor mixte, vizând companiile ca și clienți prioritari. Vestea încurajatoare pentru toți filosofii de carieră, profesorii de filosofie, practicanții de filosofie sau consilierii și consultanții filosofici este că există deja câteva companii mari din lumea corporativă internațională care au filosofi de companie, precum Apple și Google. Deși acestea sunt excepții, este un început promițător și câțiva autori de renume mondial atrag mai multă atenție asupra filosofiei, reînviind cu succes concepte filosofice vechi în viețile lor, dar mai ales în cărțile lor care ajung la milioane de oameni din întreaga lume, aducând în atenția consumatorilor conceptele și modul de viață filosofic antic.

Aceste concepte au pătruns în lumea corporativă orientată spre rezultate și există un interes în creștere, deși lent, pentru filosofi clasici, în special pentru cei stoici. Cu acest cadru favorabil pentru noi ca profesioniști (opiniile pot varia aici), aș dori să verific dacă oferta noastră (ce putem face pentru a schimba viețile oamenilor) corespunde nevoilor pieței în care dorim să intrăm și chiar să o creștem. Vă invit în continuare să revizuiți care sunt competențele necesare pentru viitorul loc de muncă și care sunt provocările pe care companiile le prevăd în viitorul apropiat. Pentru a face acest lucru, vom arunca o privire rapidă asupra unui raport și a unui sondaj.

Raportul conține o listă a principalelor competențe ale viitorului, din Raportul Viitorul Locurilor de Muncă, și a fost lansat pentru anul 2023 în 2024 de către Forumul Economic Mondial, și din acea listă există câteva competențe care se remarcă și cresc importanța abordării filosofice, în oricare dintre formele sale, cum ar fi competențele de gândire creativă și analitică, predarea și mentoratul (www.weforum.org). Aceste competențe sunt cruciale în peisajul în schimbare al muncii și tehnologiei în lumea VUCA în care se presupune că vom opera în viitor. Din toate cele douăzeci și șase de competențe, nouă dintre ele pot fi ușor orientate pentru a fi obținute folosind abordarea filosofică cu viața ghidată de valori, cum ar fi: gândirea creativă, gândirea analitică, curiozitatea și învățarea continuă, reziliența, flexibilitatea și agilitatea, motivația și conștientizarea de sine, leadership-ul și influența socială, empatia și ascultarea activă, fiabilitatea și atenția la detalii și predarea și mentoratul. Putem ajuta la rezolvarea, prin practica filosofică, a celor nouă dintre ele, dintre care cinci sunt între primele zece enumerate în raport, ca fiind cele mai importante.

Sondajul ne arată care factori externi vor avea cel mai mare impact asupra afacerilor și pe care ar trebui să îi vizăm în intervențiile noastre cu clienți în următoarele douăsprezece luni. Conform rezultatelor publicate de Forbes într-un sondaj exclusiv pentru C-Suite și managerii de nivel mediu, unul dintre acești factori este justiția socială, care poate oferi o soluție în dezbaterea filosofică și modul de viață ghidat de valori, indiferent de legile împotriva discriminării în general sau a rasismului în special (www.forbes.com).

Dacă analizăm primele opt, un filosof de companie sau consultant existent ar putea pregăti aceste companii pentru impactul posibil devastator pentru minim patru dintre acești factori externi. Unul dintre acești factori și o problemă cu adevărat presantă sunt perturbarea digitală și a inteligenței artificiale (IA), cu problema IA și a mașinilor autonome. În esență acestea sunt probleme filosofice și legale – cine își asumă responsabilitatea dacă ceva nu merge bine? Perturbarea politică este o altă problemă actuală a peisajului politic local și global, împreună cu impactul nevăzut al companiilor de Big Data și politicile publice care ar trebui create pentru a preveni astfel de probleme. Ultimele două domenii în care o abordare filosofică ar putea fi folosită pentru a aduce o posibilă soluție sunt schimbările climatice și justiția socială.

În timpul atelierului pe care l-am facilitat cu ocazia celei de-a 17-a Conferințe Internaționale de Practică Filosofică, desfășurată la Timișoara în iunie 2023, am încorporat conceptele și practica învățate în cadrul Masterului în Consiliere și Consultanță Filosofică împreună cu metodologia unui instrument de coaching numit Points of You™, care este potrivit pentru coaching individual și de grup, și împreună cu întrebările dintr-un joc de cărți cu întrebări pe care l-am dezvoltat la locul meu de muncă.

Metodologia de coaching Points of You™ este primul instrument pe care l-am folosit și are patru etape sau pași care sunt folosiți pentru a rezolva o problemă personală sau profesională formulată ca un obiectiv sub forma unei întrebări pentru coaching individual și de grup. Majoritatea abordărilor de coaching sunt orientate spre soluții. Primul pas este Pauza în care participanții își pot reformula starea de spirit sau pur și simplu iau o pauză conștientă pentru a fi deschiși la noi experiențe. Al doilea pas este Extinderea în care scopul este de a genera cât mai multe idei posibil dintr-un singur stimul (de obicei o imagine care pentru unele instrumente are un cuvânt imprimat pe ea) sau cel puțin trei dintre ele pentru a forța imaginația lor să vină cu mai multe interpretări și/sau perspective pentru aceeași imagine pe care o au în fața lor. Al treilea pas este Focalizarea, care necesită ca participantul sau participanții să-și îndrepte atenția către cea mai revelatoare sau puternică idee pe care au avut-o în pasul anterior și să încerce să explice de ce acea perspectivă este atât de relevantă pentru ei și apoi să treacă la pasul final, Acțiunea, în care trebuie să își asume responsabilitatea pentru implementarea a ceva pentru a atinge obiectivul inițial de la care a început discuția și astfel să-și creeze o nouă realitate (www.points-of-you.com).

La locul meu de muncă, suntem încurajați să începem fiecare întâlnire de echipă cu un exercițiu de spargere a gheții. De ce folosim aceste exerciții de spargere a gheții? Beneficiile sunt îmbunătățirea comunicării, reformularea experienței pentru o discuție mai creativă și productivă, apropierea membrilor echipei prin crearea unui mediu de siguranță psihologică în care aceștia pot fi vulnerabili – inclusiv managerul echipei, găsirea soluțiilor la problemele sau obiectivele lor personale sau la provocările comune ale echipei, ajutându-i să treacă de la idei bune la acțiuni concrete. Folosim multiple opțiuni ca exercițiu de spargere a gheții, dar în continuare voi da mai multe detalii doar despre unul dintre ele.

Al doilea instrument pe care l-am folosit în atelierul facilitat cu ocazia celei de-a 17-a Conferințe Internaționale de Practică Filosofică din iunie 2023 a fost The Questions Card Game – un instrument dezvoltat sub supravegherea mea și cu contribuția mea principală, care aduce împreună puterea întrebărilor luate din filosofie, psihoterapie, coaching, construirea relațiilor și conceptul Big Talk. Jocul este recomandat pentru toate vârstele și ideal pentru grupuri de 8 până la 10 jucători. Cele cinci categorii de întrebări sunt despre: Eu: Viață & Vise, Creștere Personală, Profesional, Relații și Valori.

Despre joc: Moderatorul ar trebui să folosească această resursă într-un spațiu în care activitatea poate avea loc fără întreruperi. Jocul poate începe cu un exercițiu scurt de meditație, în care toată lumea se concentrează pe respirație cu ochii închiși. Există două roluri în joc, după cum urmează: 1-Moderatorul: Aceasta persoană va avea rolul de facilitator al jocului. Moderatorul va răspunde primul la întrebare și va seta tonul conversației. 2-Cel care ține timpul: Aceasta persoană va avea responsabilitatea de a menține timpul pentru cazurile în care activitatea trebuie să se încadreze într-un interval de timp.

Instrucțiunile jocului pe care am ajutat la dezvoltarea sunt: moderatorul va face primul pas: el/ea va răspunde primul la întrebare pentru a seta tonul activității. Fiecare participant extrage o carte cu o întrebare. Participanții pot schimba întrebările dacă sunt de acord cu acest lucru. Fiecare participant are 3 minute pentru a răspunde la întrebare. Ceilalți participanți sunt încurajați să asculte activ, să nu judece sau să înceapă discuții aprinse. Încrederea și respectul sunt două valori foarte importante în desfășurarea acestui joc. Dacă un participant devine foarte emoțional, toată lumea este încurajată să acționeze natural, fără a exagera momentul, dar și fără a-l ignora complet (www.autonom.com).

Experiența mea de lucru folosind instrumente filosofice și diverse instrumente de coaching îmi permite să folosesc o abordare integrativă între toate modalitățile diferite de a lucra cu oamenii, dar și să am o bună înțelegere a practicilor de achiziționare a consilierii filosofice, formării, coaching-ului sau terapiei de către companii și modul în care toți furnizorii de servicii de resurse umane își vând cel mai bine know-how-ul către lumea corporativă.

Rezultate

În atelier, i-am încurajat pe participanți să experimenteze abordarea integrativă și am explicat metodologia după fiecare exercițiu folosind metoda „Train the Trainers”. Această abordare practică a demonstrat cum metoda de coaching, dezvoltată de Points of You™, poate fi îmbunătățită prin utilizarea instrumentelor filosofice de conceptualizare, rezumare, auto-reflecție și definirea și reformularea valorilor personale. Deși, în cadrul interacțiunii de treizeci de minute, nu am avut timp să aprofundăm ideile participanților, aceștia au putut vedea utilitatea abordării și cum aceasta se suprapune cu cea filosofică. Am putea spune că ceea ce am realizat a fost un mix între un exercițiu de spargere a gheții, metoda „Train the Trainers” și o scurtă discuție filosofică.

Regulile acestui “joc”, asemănătoare cu unele reguli din discuțiile filosofice, sunt următoarele: primul este să ofere cel puțin trei idei pornind de la un stimul/imagine care sporește imaginația și creativitatea; al doilea este să încurajeze oamenii să asculte atent unii pe alții, învățând practic ce este ascultarea activă; al treilea este să ofere un concept pentru fiecare idee, înainte sau după ce ideea a fost exprimată, învățând practic conceptualizarea, ajutându-i pe ceilalți să-și amintească ideile și conceptele principale și reducând emoțiile asociate fiecărui răspuns personal, astfel sporind comunicarea și conectivitatea între participanți; al patrulea este că nu există răspuns greșit – încurajând oamenii să se exprime și creând un spațiu psihologic sigur pentru a se exprima; iar al cincilea este să nu spună că nu au idei, prevenind astfel auto-sabotajul.

Rezultatul final și beneficiile sunt un timp de interacțiune mult mai scurt și un impact mai mare pentru persoanele care au participat la atelier, concentrându-se pe conceptualizarea, clarificarea și rezumarea ideilor propuse de participanți. Utilizarea consilierii filosofice în timpul atelierelor Points of You™ a avut un alt beneficiu evident și a permis participanților un control mai bun al emoțiilor lor, deoarece conceptualizarea, reformularea, rezumarea și, în general, utilizarea creierului rațional mută focusul de la creierul emoțional, reducând astfel puterea emoției asupra procesului de gândire. Această abilitate, practicată în ateliere în formatul descris mai sus, le oferă participanților și abilități mai bune de vorbire în public.

Scopul utilizării The Questions Card Game cu participanții a fost ca aceștia să poată experimenta ei înșiși și să vadă fără îndoială marile similarități între acest exercițiu de spargere a gheții corporate și discuțiile inspirate de metoda dialogului Socratic, utilizate de practicanții filosofici. Utilitatea și beneficiile utilizării metodelor din practica filosofică sau gândirea critică în acest tip de exercițiu de spargere a gheții sunt similare cu primul instrument și includ: o mai bună abilitate de ascultare activă, învățarea disciplinării minții prin utilizarea conceptualizării, reducerea emoțiilor și, astfel, îmbunătățirea comunicării și conectivității între participanți și crearea unui spațiu psihologic sigur în care participanții își pot permite să fie vulnerabili fără teama de a fi judecați de alții. Utilizarea întrebărilor dificile ca exerciții de spargere a gheții este cea mai ușoară modalitate de a conecta oamenii la începutul întâlnirilor de echipă.

Concluzii

Este mult mai avantajos pentru toate părțile implicate să extindem și să maximizăm beneficiile gândirii critice / practicii filosofice, țintind companiile care au nevoie de serviciile noastre și au bugete alocate pentru ajutor extern. Pentru a ajunge acolo, avem nevoie mai întâi de recomandări de la alte companii. O cale de acțiune recomandată ar fi să educăm publicul larg și să țintim companii mari unde am putea face intervenții gratuit. Înainte de a cere bani, ar trebui să facem sesiuni pro bono despre utilitatea abordării noastre care economisește timp, învață oamenii să gândească pentru ei înșiși și maximizează interacțiunile în cadrul echipelor sau grupurilor.

Ca instrument de marketing, pentru a promova gândirea critică și practica filosofică în companii, ar trebui să facem muncă de caritate în comunitățile în care aceste companii operează și să oferim serviciile noastre filosofice gratuit celor care au nevoie și nu au bani să plătească. Practica și recomandarea de a oferi diferitelor grupuri o privire în lumea filosofică este un efort continuu și s-a dovedit eficient până acum. Am lucrat cu sute de angajați din cel puțin douăzeci de companii, profesori de școală gimnazială și liceu, copii cu vârste între șase și douăzeci și unu de ani, seniori, deținuți și voluntari din diverse ONG-uri. Această investiție de timp și cunoștințe mi-a adus câteva contracte plătite în ultimii trei ani.

Deși ideal ar fi să lucrăm cu proprietarii de afaceri sau CEO-urile, este greu să ajungem la ei, așa că este mai ușor să începem cu membrii echipelor lor. În acest fel, am putea fi recomandați altor echipe sau manageri de echipă. Dacă dorim să lucrăm doar cu indivizi, ne-ar lua mai mult timp să fim văzuți și apreciați de mai multe persoane. Țintirea grupurilor mai mari va spori eforturile noastre.

Pentru că toate abordările menționate (facilitarea grupurilor, coaching, formare, mentorat, psihoterapie, psihanaliză și întâlniri de echipă) au rădăcini direct sau indirect în filosofie, nu este atât de greu să găsim un teren comun de lucru. Dezavantajul pentru cei cu Perspectiva Criticilor Abordărilor Tradiționale este că ratează oportunități de a lucra cu mai mulți clienți, pierd bani și experiențe diverse. Filosofia ar trebui să îi învețe pe oameni să își pună întrebări bune și dificile pentru a se autocunoaște și să devină un model pentru ceilalți prin modul cum își trăiesc viața, cum se raportează la ceea ce li se întâmplă și la ceilalți si cu o abilitate ieșită din comun de a întrebări ca un instrument de învățare continuă.

Opoziția practicii filosofice sau gândirii critice față de terapie și coaching contribuie la același conflict pe care toate abordările majore l-au avut când au apărut. Ne limităm accesul și potențialii clienți. Țintim doar clienții nemulțumiți de terapie sau coaching în loc să țintim toți profesioniștii din aceste domenii. Abordarea integrativă pe care o propun stabilește ca prim obiectiv lucrul cu companiile, urmat de lucrul cu toți furnizorii lor și apoi cu clienții lor. Ar fi în interesul nostru să privim ceilalți furnizori de servicii complementare sau similare pentru companii ca viitori clienți și parteneri, și nu ca pe competitori.

Ar fi recomandat să abandonăm ego-ul filosofic folosind termeni mai populari precum gândirea critică, care atrag mai mulți oameni, în loc de a folosi doar termeni precum practica filosofică, deși nu sunt același lucru. Știm cu toții că există o diferență între filosofie și gândirea critică, dar oamenii care ar putea beneficia de cunoștințele noastre nu știu neapărat acest lucru și sunt speriați de orice este filosofic. În schimb, sunt atrași de gândirea critică și ar dori să știe mai multe despre aceasta și chiar sunt dispuși să plătească pentru ea. O căutare rapidă pe Google pentru „practica filosofică” arată aproximativ de zece ori mai puține rezultate decât o căutare pentru „gândirea critică”. Această diferență dovedește că interesul publicului este evident pentru gândirea critică și ar fi neînțelept să nu-l ignorăm..

Pentru a atrage mai mulți adepți spre orice demers filosofic, nu ar trebui să ne blocăm în etichete, ci să ne concentrăm pe transmiterea mesajului către cât mai mulți oameni posibil. Așadar, vă rog să fiți deschiși la minte și să abandonați rigiditatea teoretică a filosofiei academice și să ne ajutăm cu toții să facilităm viitorul către gândirea critică și, prin aceasta, să schimbăm viețile oamenilor și modul în care se gândesc la ei înșiși și la lume în general.

Referințe

1. https://www.autonom.com/Autonom-game-rules.
2. The Future of Jobs Report 2023. World Economic Forum, 2023. (https://www.weforum.org/publications/the-future-of-jobs-report-2023/in-full/4-skills-outlook/).
3. https://points-of-you.com/method/.
4. Stadler, Christian. “The Biggest Challenges Companies Face Right Now: Exclusive C-Suite and Middle Manager Survey.” Forbes, 2023, (https://www.forbes.com/sites/christianstadler/2023/09/07/the-biggest-challenges-companies-face-right-now-exclusive-c-suite-and-middle-manager-survey/).

ARTICOL PUBLICAT ORIGINAL IN LIMBA ENGLEZA ONLINE http://ircep.eu/index.php/home/article/view/75